Semnalăm un eveniment editorial de excepție, prin apariția cărții „Viaţa mea şi vremurile în care am trăit-o. Autobiografie şi Schiţe din viaţa universitară”.
Cartea constituie un tribut binevenit și necesar, datorat unui monstru sacru al Școlii de drept românești, Profesorul Gheorghe Boboș. Generații și generații de juriști au fost formați prin exemplu personal pe care Profesorul l-a oferit și jertfit, și dacă ei sunt astăzi apreciați acolo unde se află, se datorează fără îndoială, în mare parte, și Profesorului lor.
Este o Carte prin care îl înțelegem mai bine pe Omul Gheorghe Boboș și prin care ne înțelegem mai bine și pe noi, cei care i-am fost învățăcei.
Cartea poate fi comandata online, de pe site-ul Editurii Scoala Ardeleana, accesand link-ul:
https://scoalaardeleanacluj.ro/shop/%C8%98coala-ardelean%C4%83-de-proz%C4%83-c-149/via%C5%A3a-mea-%C5%9Fi-vremurile-%C3%AEn-care-am-tr%C4%83ito-autobiografie-%C5%9Fi-schi%C5%A3e-din-via%C5%A3a-universitar%C4%83-p-457.html
Editura a promovat-o, de asemenea, si pe pagina sa de Facebook: Editura Şcoala Ardeleană
Citizenship represents an important part of constitutional law, establishing the ways in which you can acquire and lose this quality, as well as the rights and obligations specific to citizens. The quality of being a citizen is acquired, according to the legislation of each state, through implementation of one of these two enshrined principles, jus sanguinis or jus soli. In general Romanian law for citizenship applies the jus sanguinis principle and when this principle cannot be applied because the bloodline is unknown, the jus soli principle is applied as an exception and only until the bloodline is determined. The evolution of the concept of the European citizen is incorporated in the concept of European identity. Romanian citizens can appeal their rights before the Romanian state authorities, rights that are anchored in the Romanian Constitution and also rights given to them as European citizens.
Keywords: citizenship, fundamental rights, freedom of movement, political rights, European Union.
MORE: https://papers.ssrn.com/sol3/cf_dev/AbsByAuth.cfm?per_id=2074859
FULL ARTICLE HERE: https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3047010#
Cine suntem?
Popoare și națiuni încearcă să răspundă la întrebarea fundamentală cu care se confruntă oamenii: cine suntem? Ele răspund la această întrebare în modul tradițional în care ființele umane i-au dat răspuns, prin referință la lucrurile care, pentru aceste popoare și națiuni, au cea mai mare însemnătate. Popoarele se definesc pe ele însele în termini de vechime, religie, limbă, istorie, valori, obiceiuri și instituții fiind superioară tribului și anterioară națiunii. Ele se identifică cu grupurile culturale: triburi, grupuri entice, comunități religioase, și la nivelul cel mai general, civilizații. Oamenii foloseau politica nu doar pentru a-și promova interesele, dar și pentru a-și defini identitatea. Știm ceea ce suntem numai atunci când știm unde suntem și nu atunci când știm împotriva cui suntem.
Furtul unei națiuni
Poporul și națiunea sunt două noțiuni convergente. Ambele reprezintă o comunitate umană, a căror membri locuiesc pe același teritoriu. Și totuși , ce ar fi mai ușor de distrus un popor care nu-și cunoaște trecutul ori un popor care de-a lungul anilor a devenit o Națiune? Odată ce nu îți cunoști rădăcinile, strămoșii care au luptat pentru țara care aparține după cum a rostit celebra frază Ștefan cel Mare „Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri şi a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor". Această frază este valabilă pentru toți. Poate însă fi furată o națiune? Să cercetăm exemplul României.
Read more: Poporul si natiunea: doua notiuni convergente sau divergente