Vinaora Nivo Slider 3.xVinaora Nivo Slider 3.x

The International Conference European Union's History, Culture and Citizenship 10th Edition

"The International Conference European Union’s History, Culture and Citizenship was founded in 2008 and it is dedicated to the academic teachers and researchers, lawyers, magistrates, Ph.D. students and post-doctoral researchers into legal and administrative sciences and their auxiliary sciences, from Romania and abroad. Subjects for submission include the following main areas, but are not limited to them: Public Law, Private Law, Protection of human rights and protection against discrimination, European Union law, Forensics and Criminology, Legal Sociology, History of law, juridical philosophy. The journal promotes the original researches that contributes to the knowledge progress and are motivated by the necessity of studying the theory and practice in the mentioned areas..."

FULL ARTICLE HERE: https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3047010#

DOWNLOAD PAPER HERE: https://poseidon01.ssrn.com/delivery.php?ID=637013125091127106125003000102092101049046040041043039068118078110071120000086120110037057053027056034097000084074127086026081042044003061022000064093101065115007108050021060097094086119073103126113066065020087001077115121095075102005096094025116027105&EXT=pdf

Romanian Citizenship in a European Context

Citizenship represents an important part of constitutional law, establishing the ways in which you can acquire and lose this quality, as well as the rights and obligations specific to citizens. The quality of being a citizen is acquired, according to the legislation of each state, through implementation of one of these two enshrined principles, jus sanguinis or jus soli. In general Romanian law for citizenship applies the jus sanguinis principle and when this principle cannot be applied because the bloodline is unknown, the jus soli principle is applied as an exception and only until the bloodline is determined. The evolution of the concept of the European citizen is incorporated in the concept of European identity. Romanian citizens can appeal their rights before the Romanian state authorities, rights that are anchored in the Romanian Constitution and also rights given to them as European citizens. 

Keywords: citizenship, fundamental rights, freedom of movement, political rights, European Union.

MORE: https://papers.ssrn.com/sol3/cf_dev/AbsByAuth.cfm?per_id=2074859

Mentalitatea ca izvor de drept

     Discutăm în toate manualele şi monografiile despre izvoarele dreptului. Şi ce scrie despre ele Terre sau Bergel sau Dworkin sau Kaufman e comun cu ce scrie Nicolae Popa sau Gheorghe Boboş. Derizoriul seminariilor academice, ale sloganurilor retorice, precum şi al enunţurilor arogante ale numeroşilor specialişti sunt notorii în materia izvoarelor dreptului, fie că e vorba de pozitivismele, fie de jusraţionalismele juridice.

     Termenul comun de „izvor” ne sugerează imediat întrebarea „de unde?”: de unde purcede spiritul? Dar, la fel, întrebăm „de când?”, referindu-ne la momentul fiinţării lucrurilor: de când purcede civilizaţia?, precum şi „de ce?”, în sensul cauzei fiinţării efectelor cutare: de ce există o sută de mii de specii de fluturi?

Izvoarele dreptului, nu al aceluia sau acestuia, ci ale dreptului în universalitatea lui, ne-ar dezvălui o seamă de răspunsuri la aceste trei întrebări, luate înmănuncheat: de unde, de când şi de ce? Bineînţeles, analizei interogative îi premerg definirea dreptului, ca să arătăm că ştim despre ce e vorba şi precizarea accepţiunii pe care o dăm termenului „izvor”. Teoriile Generale ale Dreptului nu sunt preocupate de răspunsul complex la mirările: de unde, de când şi de ce există dreptul. După o succintă caracterizare, ele împart izvoarele acestea în reale şi formale, conferindu-le înţelesul de „temei”. Dacă aşa stau lucrurile, urmează că orice drept pozitiv (acesta sau acela, de aici sau de atunci) are temeiuri (izvoare, surse) reale şi temeiuri (surse, izvoare) formale. E banal ce spun, orice student cât de cât calificat ştie asta. Dar din această banalitate rezultă consecinţe teribile în privinţa dreptului procedurilor civile, penale şi administrative, căci nu-i tot una să fii spânzurat sau amendat.

Read more: Mentalitatea ca izvor de drept

Poporul si natiunea: doua notiuni convergente sau divergente

       Cine suntem?

Popoare și națiuni încearcă să răspundă la întrebarea fundamentală cu care se confruntă oamenii: cine suntem? Ele răspund la această întrebare în modul tradițional în care ființele umane i-au dat răspuns, prin referință la lucrurile care, pentru aceste popoare și națiuni, au cea mai mare însemnătate. Popoarele se definesc pe ele însele în termini de vechime, religie, limbă, istorie, valori, obiceiuri și instituții fiind superioară tribului și anterioară națiunii. Ele se identifică cu grupurile culturale: triburi, grupuri entice, comunități religioase, și la nivelul cel mai general, civilizații. Oamenii foloseau politica nu doar pentru a-și promova interesele, dar și pentru a-și defini identitatea. Știm ceea ce suntem numai atunci când știm unde suntem și nu atunci când știm împotriva cui suntem.

Furtul unei națiuni

Poporul și națiunea sunt două noțiuni convergente. Ambele reprezintă o comunitate umană, a căror membri locuiesc pe același teritoriu. Și totuși , ce ar fi mai ușor de distrus un popor care nu-și cunoaște trecutul ori un popor care de-a lungul anilor a devenit o Națiune? Odată ce nu îți cunoști rădăcinile, strămoșii care au luptat pentru țara care aparține după cum a rostit celebra frază Ștefan cel Mare „Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri şi a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor". Această frază este valabilă pentru toți. Poate însă fi furată o națiune? Să cercetăm exemplul României.

Read more: Poporul si natiunea: doua notiuni convergente sau divergente

Constitutional democracy in South Africa – 20 years old but still growing

Cape Town, 25 July 2014

The lengthy and often very tense constitutional negotiation process in the early nineties in South Africa inevitably included various compromises in shaping the constitutional system of South Africa. The peaceful transition from the old order to establish an inclusive constitutional democracy in 1994 is often referred to as a miracle, which it was. Political violence in parts of the country and mistrust between political opponents could easily have led the country on another road, but fortunately strong leadership and a will to find workable solutions prevailed. While the political leaders continued with the constitutional negotiations the churches and the business community joined hands in forming the national peace accord which was a massive society based initiative that made a significant contribution to the peaceful transition.

Read more: Constitutional democracy in South Africa – 20 years old but still growing