Mentalitatea ca izvor de drept

     Discutăm în toate manualele şi monografiile despre izvoarele dreptului. Şi ce scrie despre ele Terre sau Bergel sau Dworkin sau Kaufman e comun cu ce scrie Nicolae Popa sau Gheorghe Boboş. Derizoriul seminariilor academice, ale sloganurilor retorice, precum şi al enunţurilor arogante ale numeroşilor specialişti sunt notorii în materia izvoarelor dreptului, fie că e vorba de pozitivismele, fie de jusraţionalismele juridice.

     Termenul comun de „izvor” ne sugerează imediat întrebarea „de unde?”: de unde purcede spiritul? Dar, la fel, întrebăm „de când?”, referindu-ne la momentul fiinţării lucrurilor: de când purcede civilizaţia?, precum şi „de ce?”, în sensul cauzei fiinţării efectelor cutare: de ce există o sută de mii de specii de fluturi?

Izvoarele dreptului, nu al aceluia sau acestuia, ci ale dreptului în universalitatea lui, ne-ar dezvălui o seamă de răspunsuri la aceste trei întrebări, luate înmănuncheat: de unde, de când şi de ce? Bineînţeles, analizei interogative îi premerg definirea dreptului, ca să arătăm că ştim despre ce e vorba şi precizarea accepţiunii pe care o dăm termenului „izvor”. Teoriile Generale ale Dreptului nu sunt preocupate de răspunsul complex la mirările: de unde, de când şi de ce există dreptul. După o succintă caracterizare, ele împart izvoarele acestea în reale şi formale, conferindu-le înţelesul de „temei”. Dacă aşa stau lucrurile, urmează că orice drept pozitiv (acesta sau acela, de aici sau de atunci) are temeiuri (izvoare, surse) reale şi temeiuri (surse, izvoare) formale. E banal ce spun, orice student cât de cât calificat ştie asta. Dar din această banalitate rezultă consecinţe teribile în privinţa dreptului procedurilor civile, penale şi administrative, căci nu-i tot una să fii spânzurat sau amendat.

Read more: Mentalitatea ca izvor de drept

Constitutional democracy in South Africa – 20 years old but still growing

Cape Town, 25 July 2014

The lengthy and often very tense constitutional negotiation process in the early nineties in South Africa inevitably included various compromises in shaping the constitutional system of South Africa. The peaceful transition from the old order to establish an inclusive constitutional democracy in 1994 is often referred to as a miracle, which it was. Political violence in parts of the country and mistrust between political opponents could easily have led the country on another road, but fortunately strong leadership and a will to find workable solutions prevailed. While the political leaders continued with the constitutional negotiations the churches and the business community joined hands in forming the national peace accord which was a massive society based initiative that made a significant contribution to the peaceful transition.

Read more: Constitutional democracy in South Africa – 20 years old but still growing

REPERELE DEMOCRATICE ALE REFERENDUMULUI

ABSTRACT:

Whereas democracy is the exercise of power by the people, the referendum is often presented as a last redoubt of pure democracy in a political world dominated by the representative system. But can it be thus qualified, regardless of the method of regulation? This study tries to emphasize the characteristics of the referendum, the real risk that it may become an instrument of manipulation of the masses, to end with a presentation of the referendum in the Romanian constitutional system. Although the Romanian law promotes both the local than national referendum, this last one are a particular importance, especially in what concerns the interpretation of the limits of the constitutional reform approved by referendum and the political responsibility of the President before the electorate.

Read more: REPERELE DEMOCRATICE ALE REFERENDUMULUI